Concediul de odihnă, fără plată și medical - Prevederi legislative

Timpul de odihnă, de muncă, respectiv repausul medical, sunt reglementate legal și aplicate în practică de către fiecare angajator. Există numeroase prevederi legislative pentru fiecare dintre categoriile menționate prin intermediul cărora mediul de lucru să fie propice dezvoltării profesionale și personale, atât firmelor cât și angajaților în cadrul cărora își desfășoară activitatea.

Concediul de odihnă

Prin Codul Muncii, concediul de odihnă este dreptul oricărui salariat angajat în România. Numărul de zile de concediu de odihnă este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă conform noului Cod al Muncii poate fi negociată și stipulată în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă. În concediul anual de odihnă nu sunt incluse sărbătorile legale sau zilele libere plătite.

Concediul de odihnă neefectuat

Concediul de odihnă neefectuat NU se plătește, decât dacă angajatul părăsește compania în cadrul căreia a lucrat și mai avea zile libere de luat. În plus, concediul de odihnă neefectuat în anul anterior nu va fi pierdut, pentru că zilele rămase vor putea fi luate într-o perioada de 18 luni, începând cu anul următor.

Plata concediului de odihnă

Având în vedere că dreptul la concediul de odihnă este valabil pentru toți angajații, conform Codului Muncii, fiecare salariat trebuie remunerat chiar și în perioada în care este în concediu.

Zilele de concediu și vechimea

Doar angajații din sectorul public au dreptul la 21 și 25 de zile concediu odihnă, în funcție de vechimea lor în câmpul muncii. Funcționarii publici și bugetarii cu o vechime de sub 10 ani au dreptul la 21 de zile de concediu pe an, în timp ce cei care lucrează de peste 10 ani beneficiază de 25 de zile de concediu anual. Persoanele care lucrează în cercetare au dreptul la 25 de zile (vechime sub 10 ani) și 30 de zile (vechime peste 10 ani). Pentru angajații din sectorul privat, vechimea în muncă poate fi un factor care crește numărul zilelor de concediu, însă acest aspect trebuie să fie stipulat în contractul de muncă al salariaților.

Concediul fără plată

În anumite situații, salariații au dreptul la concediu fără plată pentru rezolvarea unor situații personale. Durata acestuia se stabilește prin intermediul contractului sau regulamentului intern an angajatorului. Potrivit Codului Muncii, titlul III, capitolul 3, secțiunea 1, art. 144, fiecare angajat beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit, fără a se forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

În cadrul aceleiași secțiuni, alături de materialul legislativ cuprins între articolul 145 și 153, sunt prezentate informații de interes general, care clarifică modul potrivit în care aceste perioade de odihnă se desfășoară.

Art. 145 [durata concediului de odihnă]

(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile.

(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, se consideră perioade de activitate prestată.

(5) În situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând că salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează că zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreagă perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.

Art. 146. [efectuarea și compensarea concediului de odihnă]

(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.

(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauza, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Art. 147. [concediul de odihnă suplimentar pentru situații speciale]

(1) Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.

(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariați prevăzute la alin. (1) se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil și va fi de cel puțin 3 zile lucrătoare.

Art. 1471. [concediu de odihnă suplimentar pentru salariate]

(1) Salariatele care urmează o procedura de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

a) 1 zi la dată efectuării puncției ovariene;

b) 2 zile începând cu dată efectuării embriotransferului.

(2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condițiile legii.

Art. 148. [programarea concediului de odihnă]

(1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.

(2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

(3) Prin programare individuală se poate stabili dată efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.

(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) și (3) salariatul poate solicită efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.

(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Art. 149. [regulă efectuării în natură a concediului programat]

Salariatul este obligat să efectueze concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Art. 150. [cuantumul şi plata indemnizației de concediu]

(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

(3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Art. 151. [întreruperea concediului şi rechemarea din concediu]

(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgențe care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligația de a suportă toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta că urmare a întreruperii concediului de odihnă.

Art. 152. [zile libere plătite]

(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.

(2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Art. 153. [concediul fără plată]

(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.

(2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Concediul medical

Toate persoanele asigurate medical și cu asigurări sociale de sănătate au dreptul la un concediu medical. Angajatul trebuie să prezinte medicului de familie sau celui primar o adeverință de la job care atestă calitatea de asigurat. Conform legii concediilor medicale, angajații au dreptul la mai multe tipuri de concedii conform următoarelor condiții:

- pentru incapacitate temporară de muncă

- pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă

- pentru maternitate sau risc maternal

Concediul medical, potrivit codului muncii se acordă pe o durata maximă de 180 de zile calendaristice în interval de 1 an și este socotit de la prima de îmbolnăvire. Dacă este nevoie de prelungirea concediului, acest lucru se poate face începând cu a 91 a zi calendaristică și necesită avizul medicului specialist. Conform Codului Muncii, perioadele de incapacitata temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate desfășurată. Astfel, dacă angajatul se regăsește într-una dintre situațiile menționate mai sus, acesta va beneficia tot de 20 de zile sau de numărul agreat cu angajatorul.

Concediul medical în timpul concediului de odihnă obligă întreruperea concediului de odihnă, iar salariatul va avea dreptul să folosească zilele de concediu neefectuate după ieșirea din concediul medical. Totodată, dacă acest concediul medical se întinde pe durata unui întreg an calendaristic, angajatul va avea drept la concediul de odihnă într-o perioada de 18 luni, începând cu anul următor celui în care salariatul s-a aflat în incapacitate de a lucra.