Siguranța la locul de muncă și ce se consideră a fi accident de muncă

Deşi la un loc de muncă ar trebui să îți fie asigurate toate condițiile ca să lucrezi în siguranță, există întotdeauna riscul survenirii unor accidente de muncă. Legea spune că orice angajator trebuie să ia măsurile de siguranță necesare pentru prevenirea lor, însă, în situația în care are loc un accident de muncă, angajații trebuie să știe ce trebuie să facă și care sunt drepturile și obligațiile lor.

În cazul producerii unui accident de muncă, legea e prima care trebuie consultată, indiferent că suntem în postura de angajați sau angajatori.

Ce sunt accidentele de muncă și cum sunt ele reglementate

Pe scurt, accidentele de muncă reprezintă orice vătămare corporală gravă a angajaților care are loc în timpul programului de lucru, dar și pe drumul spre sau de la locul de muncă, în cazul în care consecința este incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau, în cel mai nefericit caz, deces.

Accidentele de muncă sunt reglementate de Legea nr. 319/2006, actualizată în 2018 (Legea Securității și Sănătății în Muncă), care cuprinde aspecte legate de securitatea în muncă, dar și măsurile necesare pentru prevenirea acestor accidente.

Legea prevede, în primul rand, faptul că angajatorul are obligația de a ține evidența accidentelor de muncă ce poate incapacita prestarea la locul de muncă a angajatului mai mult de 3 zile de lucru, a accidentelor ușoare, a bolilor profesionale, dar și a a incidentelor periculoase. De asemenea, angajatorul are și obligația de a elabora pentru autoritățile competente rapoarte privind accidentele de muncă suferite de angajații săi (Art 13 din Legea nr. 319/2006).

Chiar dacă un text legislativ poate părea greu de descifrat uneori, noi am pus cap la cap elementele esențiale pe care trebuie să le cunoști cu privire la reglementarea accidentelor de muncă.

Cum sunt accidentele de muncă și alte situații similare definite?

1. accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces (Legea nr. 319/2006);
2. boala profesională: afecțiunea ce se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă (Legea nr. 319/2006);
3. incident periculos: evenimentul identificabil (cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe), rezultat din disfuncționalitatea unei activități sau a unui echipament de muncă sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale (Legea nr. 319/2006);
4. accident uşor: eveniment care are drept consecință leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale și produs incapacitate de munca cu o durata mai mică de 3 zile (Legea nr. 319/2006).

În funcție de urmări sau de numărul de persoane implicate, accidentele de muncă mai sunt clasificate astfel:

1. accidente care produc incapacitate temporară de muncă pentru cel puțin trei zile calendaristice;
2. accidente care produc invaliditate;
3. accidente mortale;
4. accidente colective (când sunt accidentate cel puțin trei persoane în același timp și din aceeași cauză).

Situații speciale care pot fi considerate accidente de muncă

În afară de cele menționate mai sus, mai există și alte situații care pot fi considerate accidente de muncă:

• un accident pe care l-a suferit o persoană care era în vizită, cu permisiunea angajatorului, la respectivul loc de muncă;
• accidentul suferit de o persoană care încerca, din proprie inițiativă, să înlăture un pericol;
• accidentul suferit de o persoană care îndeplinește sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul activităților sportive sau culturale, în țară sau în străinătate;
• accidentele care au fost provocate de activități care, chiar dacă nu au legătură cu munca, s-au produs la sediul firmei, în timpul programului de lucru, fără să fie din vina persoanei accidentate;
• accidente de traseu, adică pe drumul spre sau de la locul de muncă***;
• accidentele care au avut loc în timpul deplasării de la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru a rezolva anumite sarcini de lucru;
• accidentele care au avut loc înainte sau după încetarea lucrului, în cazul în care victima prelua sau preda uneltele de lucru, utilaje sau materiale, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere și invers;
• accidentele care au avut loc în timpul pauzelor, dacă angajații se aflau în locurile special amenajate de angajator, dar și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri;
• accidentele suferite de angajați care au fost trimiși de companie să lucreze în alte țări;
• accidentele suferite de persoane care urmează cursuri de calificare, recalificare sau de perfecționare profesională, în timpul și din cauza efectuării acestor activități;
• accidentele care au fost provocate de calamități naturale, precum furtună, viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul programului de lucru;
• accidentul suferit de o persoană care se afla la lucru și a fost agresată;
• dacă persoana a dispărut în urma unui accident, iar împrejurările duc la concluzia că a decedat.

***important de reținut că, în cazul accidentelor de pe traseu, pe care le-am amintit ceva mai sus, angajatul nu trebuie să se abată de la traseul normal. Tocmai din acest motiv, angajatorul trebuie să țină evidența traseului pe care angajatul îl parcurge de acasă spre locul de muncă. Traseul exact trebuie menționat de angajat în fișa individuală de instructaj SSM (Sănătate și Securitate în Muncă). Tot aici vor fi incluse intervalul orar și timpul total de deplasare.

Drepturile angajaților în cazul producerii accidentelor de muncă

În cazul în care ai suferit un accident de muncă, este important să știi că ai o serie de drepturi destinate celor aflați în situația ta pentru a te recupera in urma evenimentului. Aceste drepturi sunt cel mai bine ilustrate în Legea nr. 346/2002 unde putem găsi toate dispozițiile cu privire la drepturile angajaților care au suferit un accident de muncă.

Această lege prevede faptul că asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale face parte din sistemul de asigurări sociale, este garantată de stat și asigură protecția socială a salariaților împotriva diminuării sau pierderii capacității de muncă ori decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Această asigurare este obligatorie pentru toți cei ce utilizează forța de muncă angajată cu contract individual de munca (CIM). De această asigurare beneficiază, conform legii, și persoane care nu au CIM, dar au un statut special în relație cu entitatea angajatoare. Printre aceștia se numără:

• asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;
• comanditați, administratori sau manageri;
• membri ai asociației familiale;
• persoane autorizate să desfăşoare activități independente;
• persoane angajate în instituții internaţionale;